Roșul iese să se-nchine
Înșirat pe ramuri pline
Parcă, sare-n ochi la tine
Mândre, boabe pe ciorchine
Debordând de-a lor culoare
Se fălesc pândind la soare
Cine-i mai plin de candoare
Soarele, râde. se pare
Stârnind roșul peste zare
Ceru-i roșu-n asfințit
Ramurile s-au pripit
Doar când bruma va cădea
Ele-și vor vira culoarea
Iar roșul cel arzător
N-o mai fi pătrunzător.
Angela Ciuraru, 17 sept. 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu