de Tudor Arghezi
Într-o țară care-a fost
Într-o țară care-a fost
Era
mare cel mai prost.
Biba, ba-ba
Li-ba, la-ba
Țara
unde-i bun tutunul
Avea
proști unul și unul.
Bi-bo, bo-bi
Ri-bo, ro-bi.
Cine-oleacă-avea
de cap
Și-l
punea după dulap.
Hu-hu, bu-hu
Bu-hu, hu-hu.
Pentru
că omul cel mare
Se-alegea
după picioare.
I-ha, ba-ha
Ba-ha, i-ha.
Umblau
solți prin norod
C-un
carâmb și-un calapod.
Lu-la, la-lu
Vi-va, va-lu.
Și
cinstirea ți se da
După
talpă și pingea.
Da-du, du-da
Ga-gu, gu-da.
Dar
deștepții fiind prea mulți
Au
rămas pe drept desculți.
I-ha, pa-pa
Pa-pa, i-ha.
Am
o minte, vai de mine,
Și
mă face de rușine.
Cio-ca, bo-ca
Bo-ca, cio-ca.
Spune
tu, pe ce-i cunoști
Dintre
proști pe cei mai proști?
Zu-ri, zu-ra
Zu-ra, zu-ri.
După
chică sau chelie?
După
unghii sau simbrie?
Pa-vu, ga-vu
La-vu, la-vu.
Fiincă,
vezi, mai-marele
Și-ascunde
picioarele.
Tra-la, la-la
La-la, la-la.
Foto: internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu