Arta și legile frumosului - scrise de Mihai Eminescu

„Arta şi literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă poporul, o coardă nouă, originală, proprie pe bina cea mare a lumii.” Mihai Eminescu „Cugetări”

„Forma fără idee de ea, nu are existenţă – cadavrul fără suflet  nu are existenţă, lumea fără eu nu are existenţă."  Mihai Eminescu „Opere”

„Nu tot ce e natural e frumos.” Mihai Eminescu „Opere”

„Geniul? – A doua  creaţiune a lumei prin artă." Mihai Eminescu „Opere”

„Dacă în autorii antichităţii, plini de adevăr, de eleganţă, de idei nimerite şi care vor rămâne pururea tineri, găsim un remediu în contra regresului intelectual, nu vom uita că şi în timpurile noastre există un asemenea izvor pururea reîntineritor, poezia populară." Mihai Eminescu „Opere”

"Valoarea întregii activități omenești nu atârnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face."

Mihai Eminescu „Opere”

„Poezia – trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos.” Mihai Eminescu

„Arta este senină şi veşnică. Dramele lui Shakespeare şi comediile lui Moliére se vor putea reprezenta şi peste mii de ani şi vor fi ascultate cu acelaşi viu interes, căci pasiunile omeneşti vor rămâne în veci aceleaşi.” Mihai Eminescu

"Legea artistului trebuie să fie stăpânirea asupra pasiunilor pe care le înfățișează."

 Mihai Eminescu „Opere”

„Comedia ar putea să aibă la români un viitor foarte însemnat, din cauza voioşiei cu care se joacă, mai ales când piesa se petrece în cercuri sociale bine cunoscute de actori. 

   O piesă de teatru e esteticeşte un întreg ca şi un tablou, sau o simfonie.” Mihai Eminescu "Opere"

„Cel mai frumos dintre toate câte sunt frumoase este sufletul cel frumos.” Mihai Eminescu

   Mihai Eminescu în maniera „sufletului frumos” analizează necesara conexiune dintre cultură şi frumuseţe. După părerea sa, care va deveni apoi foarte modernă în secolul al XX-lea, cea mai intimă şi preţioasă înfrăţire dintre  cultură şi frumuseţe se realizează prin intermediul „frumuseţii naturale a vieţii”.

   După Eminescu arta este cea mai nobilă podoabă a unui popor, iar esteticul este cel mai înalt, rafinat şi nobil simţ al omului.

„Ideile şi legile frumosului sunt deosebite de acelea ale moralităţii, însă judecata recunoscătoare sau reprobatoare a unei fapte ele pot să coincidă: sufletul frumos urmează legilor frumuseţei.” Mihai Eminescu

„... propriul mod de a trăi este privit din punct de vedere al frumuseţei şi e îndreptat după regulile şi legile acesteia.” (Mihai Eminescu)

De e adevărat ceea ce susţine un scriitor vechi, că „dacă-am putea privi bunătatea morală în toată văzuta ei frumuseţe, toţi oamenii ar iubi-o”, totuşi pe terenul acestei iubiri nu creşte decât roza d-o lună a frumuseţei, iar nu stejarul de o mie de ani a caracterului, care nu prosperează decât pe stâncosul pământ a unei puteri aspiratorii morale, adevărate şi severe. (Mihai Eminescu)

„... podoaba cea cea mai nobilă a unui popor este arta şi cel mai nobil simţ al omului e cel estetic; e un privilegiu al culturei, de a se bucura de această podoabă a vieţii şi de a onora şi gusta frumosul pe toate căile; însă cel mai frumos din toate câte sunt frumoase este sufletul cel frumos.” 

Mihai Eminescu

„Raportul culturei cu frumuseţea .

Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e simplu aceasta: deja întrucât obiectele frumuseţei, productele artei constituiesc o parte dintre obiectele inteligenţei, este cunoaşterea lor o parte a culturei; în noţiunea ei zace totodată şi pretenţiunea ca cel cult să posedeze şi simţ şi gust, plăcere şi pricepere a artei şi a toată frumuseţea, totodată şi a celei naturale.”

Mihai Eminescu

"Valoarea întregii activități omenești nu atârnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face."

Mihai Eminescu "Opere"

                                                     Foto: Alexandros of AntiochVenus de Milo

Venus din Milo (greacă: Ἀφροδίτη τῆς Μήλου, Aphroditē tēs Mēlou), cunoscută și ca Venus de Milo, este o sculptură din Grecia Antică, ce o reprezintă pe zeița greacă a iubirii și frumuseții, Afrodita (Venus la romani). Wikipedia