Curg stropii de
ploaie din cerul cenușiu și posac
Ploile continuă
zilnic iar eu nu știu ce să fac.
Tristă, privesc prin
ochiul ferestrei opac.
Soarele nu-i, iar corbii
au plecat din copac.
Melancolia, un joc al
tăcerii în triste fragmente,
Un ocol al visării
prin gânduri și sentimente,
Ce mă face părtașă la o dulce
aducere-aminte.
Și plouă, și plouă…
Sunt tot la fereastră cuminte…
Angela Ciuraru, 11
ianuarie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu