Umblând singură prin viaţă,
Lumii-ntregi,chiar nici că-i pasă.
Caut să mă-ncurajez,
Noua stare, să-mi urmez.
Iute, eu m-am adaptat...
Cum este firesc, treptat.
Noi metode-am învăţat,
Ca-aşa-i omu-nsingurat.
Cel ce este lângă mine,
E plecat, dar tot mai vine.
E cu mine, nu-i cu mine,
Nu-mi vorbeşte, dar mă
ţine.
Cel ce este mai departe,
Îmi vorbeşte-n limbi
codate.
Îl ascult, dar nu-i
vorbesc.
Telepatic, îl găsesc.
Îmi doresc, ei să nu plece.
Stând cu mine, vom petrece,
O singurătate rece,
Până vremea ni s-o trece.
Angela Ciuraru, 30.04.2017
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere