Gol

Vine o vreme când viaţa se duce-n derivă, când totul devine un gol:

Gol de vise ce nu merită a mai fi făurite;

Gol de vorbe, doar câteva, spuse în van, arar ascultate de cineva;

Gol de frumos, când totul în jurul tău devine vechi;

Gol de prieteni, când nimeni nu te mai caută;

Gol de vedere, când ochii tăi caută, dar nu mai pot vedea orice şi pe orcine;

Gol de aprecieri, căci orice ai  face, nimeni nu mai observă;

Gol de copii, căci ei şi-au luat zborul spre timpul lor;

Gol de timp, căci el se scurtează cu fiecare zi trăită;

Gol de flori, căci nimeni nu se mai gândeşte la tine să ţi le ofere;

Gol de culoare când viaţa devine tot mai cenuşie;

Gol de casa părintească ce a rămas şi ea goală, departe;

Gol de fraţii ce nu-şi mai recunosc rădăcinile comune;

Gol de interese, căci nimeni nu mai are nevoie de tine;

Gol în suflet, căci ai avut destule mâhniri trăite;

Goluri, goluri vide ce trebuie să ţi le umpli singur ca să mai ai speranţe.

Angela Ciuraru, 30 iulie 2017