Sărutul

Am fost sărutată, pentru prima dată,

De soare, atunci când am văzut multă lumină.

De aceea am faţa atât de senină,

Cu-al său sărutat, pe furiş, am fost mângâiată.

Am sărutat, pe obraz, pentru prima dată,

Copiii mei, atunci când i-am născut,

Am sărutat lacrima lor de început,

Şi mânuţele ce le-am cuprins  deîndată.

Am sărutat toate florile, cerul şi stelele,

Am sărutat marea şi zarea, îndepărtarea.

Am sărutat  visurile şi jocul din ele,

Reuşitele, când s-a sfârşit căutarea.

Am să sărut pământul meu drag,

Chiar dacă el, aprig şi nemilos, mi-a luat,

Oamenii dragi, de-acasă, din prag.

Am să-l sărut, neîncetàt, oricâte doruri m-au mâniat.

Am fost sărutată de o pală de vânt,

Ce duce pe aripa sa un cuvânt.

Magia cuvântului de toţi aştreptat,

Miracol divin prin ceruri purtat.

Angela Ciuraru, 8 iunie 2017