Aşteptând primăvara

 În aşteptarea primăverii, astăzi, în zori, am ieşit la fereastra casei aflată înspre răsărit. Soarele era departe, încă nu răsărise, aerul era rece, norii răzleţi întunecau cerul. Cu toate acestea păsările, ca şi mine, aşteptau primăvara. Probabil că şi-au cam pierdut răbdrea tot sperând la soare şi la vreme bună.

  Stând la fereastră, o ciocănitoare mi-a atras atenţia. Se tot plimba pe crengile unui copac gol căutându-şi probabil hrana. Sărea iute de pe un ram pe altul cu o agerime specifică păsărilor mici. Lovea cu ciocul în coaja care suna a gol, descoperind sub ea ceva gândăcei. Dar prin apropiere era o coţofană, mult mai mare, care se repezise spre locul unde muncea ciocănitoarea, curioasă de ceea ce ar fi putut găsi. Între timp micuţa ciocănitoare s-a retras, nu departe de copacul cercetat. După plecarea coţofanei, revenise la creanga cu pricina unde a continuat a-şi căuta micile insecte.

  Am gândit că şi în lumea păsărilor este aproape la fel ca în lumea oamenilor. Unii caută să-şi asigure existenţa muncind iar alţii stau la pândă să le-o fure. Doar pentru că sunt mai puternici fizic, consideră că totul li se cuvine. M-am întristat puţin şi mi-am văzut de treburile mele, cu speranţa că primăvara nu-i departe.

Angela C. 12 martie 2018