La
poarta inimii, când lacrimile dor?
Să îţi
doreşti iubirea, aşa, într-o părere,
Când
ştii că numai suflet, acuma mai poţi cere.
Ce-nseamnă
când ai devenit un hoţ,
Cu-n pic
de dragoste, făcând negoţ?
Ai dat-o
cui nu trebuia,
Şi o
cerşeşti aceluia ce n-o mai vrea.
Ce-nseamnă
când iluzii doar îţi faci,
Că
dragostea, iubirea, cu tine-ai să le-mpaci?
Vor fi
himere mute şi fetele morgane,
Făcând ciudate jocuri, perfide, inumane.
Ce-nseamnă
aşteptarea profundă şi imensă,
Când
ştii că e-n zadar, speranţa fără şansă?
Iluzii
reluate, reinventate şi recalculate,
Deşert
îmbătrânit. Nimic nu se mai poate!
Ce-nseamnă
să ajungi un cerşetor,
La
poarta inimii cerându-i ajutor?
Când
lacrimile rău te dor, iar
sufletul îţi e dator,
Renunţi. Nimic nu va mai fi uşor.
Angela Ciuraru, februarie 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu