Trifoiul

Caută şi vei găsi,

Norocul, de-l vei râvni!

E acolo-n în lanul verde,

Stă ascuns şi nu se vede.

În trifoiul cu trei foi

Stă excepţia de soi

E trifoiu-n patru foi,

Creşte-n inima la noi.

Nu-i iluzia deşartă,

Ce te scapă câte-o dată!

Nici himera, mult visata,

Ca Morgana, adorata.

Sunt doar visuri plănuite,

Cu dorinţe de împlinire,

Când speranţa zace-n minte,

Şi-i mereu în revenire.

Angela Ciuraru, 4 mai 2017

Flori albastre

Azi, admiră flori albastre,

Te vor duce printre astre.
Simte iar fiorii reci,
Ai culorii ce-o iubeşti.

Nu uita că-n neuitare,
Stă ascunsă o mirare,
Dar și-o simplă întrebare:
Cine oare mai iubeşte?

Cine stă și socoteşte...
Cum a fost a ta poveste.
Cât albastru ai luat,
De pe ea nu a-i uitat?

Angela Ciuraru, 15.03.2017

Dedicaţie

lui Dragoş

Drag îmi e băiatul meu

Că i-am dat nume de zeu.

Iubirea să-l ocrotească,

Răul să îl ocolească.

Sănătatea nu-i lipsească,

Viaţa lui toată să-i fie,

Dragoste şi armonie,

Ploaie de înţelepciune

Pentru lucrurile bune.

Tu copile să zâmbeşti

Chiar de te mai poticneşti.

Cată sprijinul în tine,

Şi în oamenii de bine.

Eşti frumos şi eşti înalt,

Ai un suflet minunat.

Ai respect pentru dreptate,

Ai vrea să le schimbi pe toate.

Ipocriţii  te-nervează,

Idioţii te sfidează,

Îi tratezi cu indulgenţă,

Chiar cu prea multă clemenţă.

Tu, ocupă-te de cei

Care-s pacienţii tăi.

Tratează-i aşa cum ştii,

Fără să ai insomnii.

Mulţumirea ta cea mare,

Nu vine din întâmplare,

Va fi rodul cel râvnit

De-i cu dragoste muncit.

Angela Ciuraru, 20 martie 2017

Am dorit

Am mers mult pe pământ
Am trecut de pe un tărâm pe celălalt
Am văzut multă apă
Am văzut mulţi oameni
Am stat de vorbă cu unii dintre ei
Am dorit, infinit de mult, să te întâlnesc, printre ei

Am înghesuit infinitul în locul ştiut
Am spus: şi totuşi nu este aici…
Am zărit imensitatea privirilor sale
Am aruncat un ochi spre ele
Am văzut că nu mă vede
Am visat îmbrăţişarea ce el mi-a promis-o
Am suspinat, spunându-mi că am dorit imposibilul
Am plecat tristă, sperând, spunând: altă dată.

Angela Ciuraru 30 martie 2017

Dunărea la Tulcea

Am fost la plimbare

Am fost la plimbare să văd copacii,

Şi i-am văzut.

Erau plini de speranţă,

Erau înmuguriţi,

Gata să-nflorească.

Am fost să văd iarba.

Şi am văzut-o.

Am ascultat-o cum creşte,

Am păşit cu teamă pe pajişte.

Era verde şi crudă, 

Gata să-mi surâdă.

Am fost un pic veselă.

M-am bucurat de aer şi soare, 

M-am bucurat de copaci şi de iarbă.

Dar m-a cuprins un soi de melancolie,

Visând la o primăvară târzie.

Am fost un pic mulţumită.

Am simţit că sunt împlinită.

Angela Ciuraru, 28.03.2017

Despre primăvară

Primăvara e o fată

Ce prea mult e aşteptată.

Capricioasă şi gingaşă
Frumoasă şi pătimaşă

Astăzi vine, mâine pleacă

O aştept, fiindcă mi-e dragă!

 
Puţin soare, câte-o floare,

Uite aşa dânsa, se pare
Că ne pune la-ncercare

 

S-o iubeşti e suficient?
Sau rămâi indiferent

La capriciile ei?

Angela Ciuraru, 1 mai 2017

Poezii cu lalele: Vis cu lalele, Lalele roşii.

Vis cu lalele

Priveşti măreţia lalelelor, 
Stând în al tău pridvor.
Îţi imaginezi cum ar fi,  să te afli-n decor?
Simţi deja cum începe să îţi fie dor.

Parfumul lor e-ameţitor,
Parfum de lalele roşii, multiplicate,
În mii de fire, cu dragoste plantate.
Cu vârfuri spre cer îndreptate, deja înflorate.

Începi să visezi a alege.
Cum ar fi să o poţi culege?
În zori. Pe ea, dintre miile de flori, 
Frumoase, rebele, clopote stinghere.

Toate lalelele par a fi  la fel.
Doar o cupă ca un clopoțel.
Fără prea multe haine puse pe el.
Şi totuşi... am îndrăznit: rup o lalea
Este cea aleasă cu drag pentru ea.

Angela Ciuraru, 17.03.2017


Lalele roșii

Roșii, zvelte, dragi lalele,
Sunteți visurile mele!
Pălării cu vârf de lance,
Ce nu-nțeapă, doar le vezi
Printre rândurile verzi

Stau în mantii, lunge frunze,
Ce îmbracă o tulpină,
Subţirică, dar sublimă,
Ca zefirul cald pe buze.

Un parfum discret și fin,
Te învăluie, divin.
Poți pluti, visând senin,
Dansând valsul cel mai lin.


Angela Ciuraru, 20.04.2017

Iarnă în aprilie

Primăvara-i dă în dar,

Zilele din calendar,

Iernii care ne iubeşte,

De la noi, mai poposeşte.

Cred c- a fost cam prefăcută,

Pândind floarea cât de multă.

S-a întors cu zarvă multă,

Şi zăpadă viscolită.

Alungând albinele,

Scuturând staminele,

Spulberând totul în vânt,

Şi polenul cel mai sfânt.

Ce păcat este de noi!

Cănd vara o fi în toi,

Vom mânca fructul crescut,

Pe meleag necunoscut.

Angela Ciuraru,  21.04.2017

 Spre sfârşitul lunii aprilie, când toţi credeam că primăvara a venit, ne-am trezit în plină iarnă, cu zăpadă, vânt şi ploi.

Florile au suferit când zăpada a venit. 

Apa lină

Apa lină,  e divină.

Când ţi-e dor, ea te-alină.

Apa cînd e liniştită,

Şi dragostea-i împlinită.

Apa lină, tot suspină,

După locul de izvor,

Unde i-a rămas un dor,

Făr' de care, nu-i uşor!

A plecat pe lună plină,

Fără vlagă, fără vină,

Adunând în drumul său

Multe ape dintr-un hău.

Dorul apei nu-i uşor,

Îl rostogoleşte-n gol,

Căci la apa de izvor,

Adunatu-sa tot dor.

Angela Ciuraru, 20.04.2017

Singură prin viaţă

Umblând singură prin viaţă,

Lumii-ntregi,chiar nici că-i pasă.

Caut să mă-ncurajez,

Noua stare, să-mi urmez.

Iute, eu m-am adaptat...

Cum este firesc, treptat.

Noi metode-am învăţat,

Ca-aşa-i omu-nsingurat.

Cel ce este lângă mine,

E plecat, dar tot mai vine.

E cu mine, nu-i cu mine,

Nu-mi vorbeşte, dar mă ţine.

Cel ce este mai departe,

Îmi vorbeşte-n limbi codate.

Îl ascult, dar nu-i vorbesc.

Telepatic, îl găsesc.

Îmi doresc, ei să nu plece.

Stând cu mine, vom petrece,

O singurătate rece,

Până vremea ni s-o trece.

Angela Ciuraru,  30.04.2017