Împărțirea la doi

Când iubirea se împarte la doi,

Nu trebuie să mai dai înapoi.

Ce-ai primit, pe când ai iubit,

Doar atâta, şi tu, să fi dăruit.

Când distanța se împarte la doi,

Dragostea, pare mult mai aproape de noi.

Ai căutat-o un timp, pe-aici, pe-aproape,

Dar ai regăsit-o, târziu, mult mai departe.

Când tăcerea se împarte la doi,

Numai vorbele-n gând, rostite apoi,

Aduc tot mai aproape suflete noi.

Golite de soare, golite de ploi.

Dacă mâhnirea ai împărți-o cu altcineva,

S-a dus exact jumătate din ea.

Și-apoi, bucuria treptat s-o releva,

Când cei doi vor fi, aievea, alăturea.

Angela Ciuraru, 26 iunie 2018