duminică, 3 mai 2020

Trei fire de liliac


Trei fire de liliac
Mi-au făcut mie pe plac.
Movul pal, liliachiu
Cu parfumul cel mai viu,
Mi-au stârnit o bucurie -
Rază de melancolie.


AC, 17 aprilie 2020





Caut florile prin amintiri

În zilele de stat în casă,
Caut florile prin amintiri.
Le-am regăsit!
Sunt la fel de frumoase!
Au păstrat parfumul clipelor,
Ca o readucere de gând dus,
De pași făcuți pe lângă ele.

O amintire confuză,
Comparată cu clipele de astăzi,
Ce ne sunt cenzurate
În spații închise,
Doar cu ferestre
La care, dacă ai pus ghivece,
Ai flori - florile casei.

Ele ne par ca niște copii:
Le îngrijești, le iubești,
Vorbești cu ele,
Le privești,
Le faci poze.
Astfel, cu ele, nu ești singur.
În plus și ele sunt cenzurate,
Nu pleacă de acasă
Așa cum au plecat, cândva, copiii.
21 aprilie 2020










Florilor, nu le poruncește nimeni când să înflorească!

Florilor, nu le poruncește nimeni când să înflorească!
Ele răspund numai la ceea ce ce le ispitește.
Florile se trezesc la chemarea luminii soarelui,

Atunci când încep a-și desface cupa petalelor.

Oricând, florile pot începe un dulce dans legănat,

La adierea ușoară, fugară a vântului distrat.
Florile răspund în zori doar
la roua dimineții,
Ce le picură în cupe mărgăritarele vieții.

Florile, așteaptă privitori, admiratori.
Pentru toți ochii lumii care le caută,
Ele își etalează cu emfază, ce au mai frumos:
Grupuri de petale, parfum și culoare.

Florile,  așteaptă vizitatori pentru polenizare,
Albinele și alte mici zburătoare, care
Vor alerga din floare în floare, cu sârg
Adunând aurul ce îl duc la stup, ca la un  târg.

Florilor, nu le poruncește nimeni când să înflorească!
Ele iubesc aerul și ploaia caldă ce vara le scaldă.
Florilor, le poate porunci doar o inimă care iubește!
O mână ispitită s-o rupă, să o dăruiască orbește.
AC, 3 mai 2020















Soare peste florile de la fereastră


Joacă soarele-n fereastră,
Umbre peste flori îmi lasă.
Frunzele par fermecate,
De ispite, sunt furate.

La fereastră le-nsoțesc
Cu tot ce le dăruiesc:
Stropi de apă- nsuflețită,
O privire liniștită.

Zilnic ele- mi dăruiesc
Pacea clipei de-o doresc
Văd cum viața-n ele joacă
De iubire, mă încarcă!

AC, 23 aprilie 2020






Caut florile în amintiri (Varianta 2)

Caut florile prin amintiri.
Le-am regăsit!
Sunt la fel de frumoase!
Au păstrat parfumul clipelor,
Ca o readucere de gând dus,
De pași făcuți pe lângă ele.

O amintire confuză,
Comparată cu clipele de astăzi,
Ce ne sunt cenzurate
În spații închise,
Doar cu ferestre
La care, dacă ai pus ghivece,
Ai flori - florile casei.

Ele ne par ca niște copii:
Le îngrijești, le iubești,
Vorbești cu ele,
Le privești,
Le faci poze.
Astfel, cu ele, nu ești singur.
În plus și ele sunt cenzurate,
Nu pleacă de acasă
Așa cum au plecat, cândva, copiii.

AC, 21 aprilie 2020







sâmbătă, 25 aprilie 2020

Cireșul bătrân - matusalemic


Cireșule cu vârsta-naintată,
Tu, falnic ai crescut, dar nu deodată.
Când am plecat din sat,
Erai un pui plăpând și ne-nsemnat.
Abia la primul rod tu ne-ai dezvăluit
Comoara de cireșe amare
Ce la-nceput nu ne-ajungeau
Pentr-o dulceață ca a mamei,
Dar pe parcurs ne-ai mulțumit
Și iată ce ai devenit:
Un matusalemic împlinit.

AC, 18 aprilie 2020






                                   



Roata, omul și apa


O roată bătrână,
Se mai ține de fântână.
Dar fântâna a secat
În adânc ea a plecat.

Trist se țin pe-acel butuc,
Roțile ce nu mai duc
Apă sus, la cel setos
Care a plecat pe jos.

El. s-a dus, departe-n lume,
Unde apa are nume.
Și în sticle-i sigilată,
De stăpâni e parafată.

Noi, izvoare mai avem?
Pădurile ni le tăiem.
Munți golasi s-or prăvăli.
Poate, mâine ne-om trezi.

AC, 17 aprilie 2020





În pandemie - Flori-amintiri

Nu, n-am fost la o plimbare!
N-am văzut imagini rare,
N-am visat la libertate,
Mai avem până se poate!
Doar ocol am dat prin toate
Fișierele grupate.

Clipele de mainainte,
Sunt aducerile-aminte
A ceva ce mi-a plăcut
Și-n poza le-am reținut.
Iar colajul colorat,
E un semn că n-am uitat
Să ne bucurăm curat
De ce-avem, ce-am adunat.


Poezie din timpul epidemiei de coronavirus covid19








Soare peste florile de la fereastră


Joacă soarele-n fereastră
Umbre peste flori îmi lasă
Frunzele par fermecate
De ispite sunt furate.

La fereastră le-nsoțesc
Cu tot ce le dăruiesc:
Stropi de apă- nsuflețită,
O privire liniștită.

Zilnic ele- mi dăruiesc
Pacea clipei de-o doresc
Văd cum viața-n ele joacă
De iubire mă încarcă.

AC, 23 aprilie 2020








luni, 29 iulie 2019

Culori

Culori ce ard
Culori ce cad
Culori ce dau fiori
Culori purtate-n flori
Culori în copaci
Culori ce le placi
Culori ca de vis
Culori în iris
Culori pe pământ
Culori legământ
Culori din lumină
Culori pe retină
Culori sus pe cer
Culori cu mister
Culori din viață
Culori ce răsfață.

Angela Ciuraru