Cireșul bătrân - matusalemic

Cireșule cu vârsta-naintată,
Tu, falnic ai crescut, dar nu deodată.
Când am plecat din sat,
Erai un pui plăpând și ne-nsemnat.
Abia la primul rod tu ne-ai dezvăluit
Comoara de cireșe amare
Ce la-nceput nu ne-ajungeau
Pentr-o dulceață ca a mamei,
Dar pe parcurs ne-ai mulțumit
Și iată ce ai devenit:
Un matusalemic împlinit.

AC, 18 aprilie 2020

                                   

Roata, omul și apa

O roată bătrână,
Se mai ține de fântână.
Dar fântâna a secat
În adânc ea a plecat.

Trist se țin pe-acel butuc,
Roțile ce nu mai duc
Apă sus, la cel setos
Care a plecat pe jos.

El. s-a dus, departe-n lume,
Unde apa are nume.
Și în sticle-i sigilată,
De stăpâni e parafată.

Noi, izvoare mai avem?
Pădurile ni le tăiem.
Munți golasi s-or prăvăli.
Poate, mâine ne-om trezi.

AC, 17 aprilie 2020

În pandemie - Flori-amintiri

Nu, n-am fost la o plimbare!
N-am văzut imagini rare,
N-am visat la libertate,
Mai avem până se poate!
Doar ocol am dat prin toate
Fișierele grupate.

Clipele de mainainte,
Sunt aducerile-aminte
A ceva ce mi-a plăcut
Și-n poza le-am reținut.
Iar colajul colorat,
E un semn că n-am uitat
Să ne bucurăm curat
De ce-avem, ce-am adunat.

Poezie din timpul epidemiei de coronavirus covid19

Soare peste florile de la fereastră

Joacă soarele-n fereastră
Umbre peste flori îmi lasă
Frunzele par fermecate
De ispite sunt furate.

La fereastră le-nsoțesc
Cu tot ce le dăruiesc:
Stropi de apă- nsuflețită,
O privire liniștită.

Zilnic ele- mi dăruiesc
Pacea clipei de-o doresc
Văd cum viața-n ele joacă
De iubire mă încarcă.

AC, 23 aprilie 2020