marți, 25 iunie 2019

Îngerul cu aripile frânte

Un înger, cu aripile frânte de dor
Crezând în soare, în cer și în nor,
Aspirând tăcut la înțelepciunea lor
S-a încredințat că printr-un simplu zbor
Se va înălța spre soare, dând din aripi ușor.

Ajuns prea aproape de focul mistuitor,
Îndrăznind prea mult, prea ușor.
A ars, fiind strivit, lovit și biciuit
De razele dogoritoare ale celui iubit.

Fără aripi, fără speranță, fără lumină,
Îngerul a căzut. Îngenuncherea îi este umilă.
Nicio speranță nu va fi să mai vină,
Raza e departe, lumina nu îi mai este facilă.

Resemnat, îngerul cu aripa frântă, plecată,
Nu a mai îndrăznit niciodată
Să zboare sau să privească spre soare.
Doar în singurătate îl mai strigă, îl doare,
Căci și acolo este... în așteptare.

Zi după zi, soarele răsare măreț,
Împrăștiind căldură și lumină-n dispreț.
Dar îngerul cu aripile frânte de dor,
Cu raze de iubire, supraviețuiește ușor.

 Angela Ciuraru, martie 2014





joi, 13 iunie 2019

Crinii portocalii




La un ceas de vară

Crinii se-adunară
Să-și arate vrerea,
Să-și dea cu părerea.

Suntem crini portocalii,
Toți vioi și cam hazlii.
Noi avem culoare,
Și parfum din soare.

Stăm semeți și cam bizar.
Vântul nu bate-n zadar.
Tot polenul din stamine
E în vânt și pe albine.

Nu rivalizăm cu crini
Care cresc doar prin grădini
Noi mai creștem lângă garduri
Pe sub umbre sau pe șanțuri.

Nu suntem imperiali
Suntem doar crinii banali
Mai contăm și în grădină,
Că-i dăm farmec și lumină.

Angela Ciuraru, 13 iunie 2019




                                 
Fotografii: Angela Ciuraru

marți, 11 iunie 2019

Nu poate să-ți fie dor

Nu poate să-ți fie dor
Doar așa… întâmplător.
Dor îți este când în vis,
Din neant, el te-a cuprins.

Nu poate să-ți fie dor
De ceva ce nu-i ușor.
Dorul, desigur, e greu,
Și-l ascunzi mereu, mereu.

Nu poate să-ți fie dor
Doar așa… că plouă-n zori.
Dor îți e și-n viitor,
Cât soarele-i după nori.

Angela Ciuraru, 11 iunie 2019




      

miercuri, 5 iunie 2019

Aforisme

 
Pictură de Vincent van Gogh 

Folosirea aforismelor, maximelor
, ține de ordinul integrării în varii contexte:
- în utilizarea lor profană;
propozițiile preluate sunt Jolly Jokers în partida de cărți mai mult sau mai puțin rutinieră a comunicării;
ele țin un loc sau altul într-un discurs cu goluri, atenuează efortul prezenței.
   
     Aforism - Schopenhauer
„Popor, slugă şi stăpân
Toţi o spun după dreptate:
Fericirea omenească
Stă în personalitate.” (Tradus- Maiorescu)

Aforism – Schopenhauer
„Spun popoară, sclavii, regii
Că din câte-n lume-avem,
Numai personalitatea
Este binele suprem.”
 (Tradus –Eminescu)

Aforisme: 
"În raport cu vorbirea performativă tăcerea este acțiune prin non-acțiune.”  

"Multi oameni nu sunt decât aparență și trufie. Dacă smulgi penele din coada unui păun, ce-i mai rămâne?"

·         „A gândi bine, înseamnă a gândi în sensul vieții, al muncii, al armoniei. Orice alt gând este vrăjmaș.”

·          „Înţeleptul nu-și pierde niciodată cumpătul.”

·         „Dacă și înțeleptul alunecă uneori, cum să nu cadă nebunul?”

·         „Imprudentul vede drumul numai după ce a răsturnat carul.”

·         „Pomul viguros și plin de roade a fost la început sâmbure.”

·         „O petală de trandafir, dăruită cu pornire gingașă, este mai impresionantă decât orice alt cadou de preț, pentru că sentimentele îi dau valoare și strălucire.” 
        (Aforism- Ionel Brandabur)

"Cine tine să placă cu orice preț celorlalți își pierde personalitatea."

"Ce grea povară e un suflet mare pentru un caracter slab."

"Bucuria de a fi găsit ceva implică teama de al pierde."

"Gândirea aprofundează durerea, acțiunea o temperează."

"Pilda lui Esop ne învață că numai acela merită să se numească OM care înlătură din calea celorlalți piatra de care s-a lovit el."

"Cine poate râde în momentul înfrângerii n-a fost învins."

"Nu există decât o singură noblețe, aceea de MERIT."

"Curiozitatea este, ca și foamea, cel mai bun bucătar."

"De la Borges am aflat că omul își poate înfrânge nefericirea chiar și fără a deveni fericit."

"Istoria este sărutul timpului."

"Dintr-un pumn de fier nu va răsări niciodată o floare."

"Sunt convins că Rabelais a imaginat ospățul din Gargantua într-o zi de post."

"Plângem înainte de a ne da lacrimile."

"Paginile cele mai bune dintr-o carte nu sunt cele pe care le îndoim la culcare."

"Multi citesc, putini învață."(Rodica Tott)

"Paginile cele mai bune dintr-o carte nu sunt cele pe care le îndoim la culcare." (Rodica Tott)

"Tăcere, speță omenească! Mai lasă și inima să vorbească." (Rodica Tott)

"Nu-ți place cum scriu? Nici mie nu-mi place cum citești!" (Rodica Tott)


AFORISME ȘI CUGETĂRI FILOZOFICE DIN PERIOADA MODERNĂ:
“Omul este ceva ce trebuie depășit.” (F. Nietzche)

„Patria, onoarea, libertatea nu sunt nimic: universul se învârte în jurul unei perechi de fese, asta este totul....” (J.P. Sartre)

„Viaţa este trăită cu atât mai bine dacă nu are sens.” (A. Camus)

„Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile.”
(F. Nietzche)

„În viata oamenilor și a societăților, limbajul este factorul cel mai important dintre toate” (Ferdinand de Saussure). 






Plan de vacanță

Nutresc să văd doar cer senin
Cu soare strălucind din plin
Să am parte de culoare, de nuanță
La ceas vesel de vacanță

Visul este o speranță
Transpus chiar aici, pe față
Voi avea un zâmbet larg
Bronzu-mi va părea că-i fard

Cu-avântul plin de dor
Fac un pas, pun un picior
Pe plaiul dorit, râvnit
Unde... am și poposit.

â                              

Privesc natura





Privesc norii și văd furtuna, ploaia,
Bogăția sau poate urgia.

Privesc cerul și văd curcubeul, albastrul
Îi iubesc culoarea, zarea și infinitul.

Privesc pământul, și văd toată iarba.
Pășesc peste verde. Desculță, se vede!

Privesc spre pădure, și văd copacii.
Cum de au scăpat de tăiat, săracii!

Privesc către păsări și le admir zborul.
Ascult  cântecul lor și mă chinuie dorul.

Privesc soarele și văd atâta lumină!
Privesc galbenul din lan și simt a sa pricină.

Privesc floarea de câmp și-i văd forma, culoarea.
Parfumul, e irezistibil - atrage răcoarea.

Privesc femeia și văd în ea nemurirea.
Privesc copiii și le citesc în ochi bucuria.

Privesc bărbatul să-i intuiesc înțelepciunea,
Puterea lui de-a iubi, tăria de a-și ocroti familia.
 
Privesc  spre copiii mei să-mi văd iubirea
Privesc la toți copiii lumii să intuiesc viitorul

Privesc în amintiri să-mi văd tot trecutul.
Privesc la o icoană. Mă rog să mă vadă!