👉 CÂȚIVA TERMENI SPECIFICI MUZICII:
💛 MUZICA –
"Ştiinţa sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului şi
armoniei."
💛 "Muzica
este limba pasiunii." - definiţie
clasică de Richard Wagner
💛
"Muzica
este o zeiţă în întregime umană." citate clasice din Walt Whitman
💛 "Muzica
este pictura orbilor." - definiţie
aforistică de Mihail Kuzmin din "O casă încălzită cu utopii"
💛 Muzicàl –
"Armonois, melodios"
💛 Muzicalitàte -
"Însuşirea de a fi muzical, caracter muzical" (DEX)
💛
„Cine aude tunetul nu înseamnă că are ureche muzicală. (SUN TZÎ)
💛
„Arta sunetelor e veche de când lumea. Omul ar putea fi denumit fiinţă cântătoare,
tot aşa precum, după Aristotel, e denumit fiinţă vorbitoare.” (C. F. D.
Schubart „O istorie a muzicii universale”)
💛
„Toţi oamenii se nasc cu predispoziţii pentru cânt, numai că această
predispoziţie e, în mod obişnuit, mai mult sau mai puţin cultivată. Doar unele infirmităţi ale organelor vocale
sau o educaţie cu totul nemuzicală împiedică la cei mai mulţi dezvoltarea
acestei aptitudini înnăscute.” (C. F. D. Schubart – „Istorie schiţată a
muzicii”)
💛
„Ar fi naiv şi împotriva măreţiei firii omeneşti, dacă am accepta
presupunerea unor vechi istorici ai muzicii, potrivit căreia omul ar fi învăţat
să cânte de la păsări, iar muzica ar fi o artă imitativă.” (C. F. D. Schubart)
💛
„Nesfârşita monotonie a cântecului păsărilor e prea obositoare, ca omul
să se fi putut lăsa indus spre ideea de a-l imita, decât sub impulsul unui
capriciu de moment. Rândunica ciripeşte
şi azi pe jgheabul acoperişurilor noastre, la fel ca pe timpul lui Adam; ciocârlia,
în zborul ei spre înălţimi, cântă şi acum deasupra capului ţăranului plugar,
cum cânta şi deasupra capului păstorului Abel; nici privighetoarea nu
gângureşte altfel în zilele noastre decât îi gângurea celei dintâi perechi de
îndrăgostiţi în dumbrava umbrită a edenului.”
(C. F. D. Schubart – „Istorie schiţată a muzicii”)
💛
„Ce necuprinsă diversitate a cunoscut muzica la specia umană! Cât de mult diferă gusturile orientate în
toate direcţiile cerului! De la cântecul
popular nemeşteşugit al unei tinere păstoriţe până la virtuozitatea unei Mara
sau Gabrieli... Sau de la scripcarul satului până la un Lolli sau
Cramer ─ câtă deosebire de gust şi iscusinţă!” (C. F. D. Schubart, 1983)
💛
„Şi în privinţa muzicii omul se manifestă cu înalta măreţie cu care l-a
hărăzit creatorul. Cele ŞAPTE SUNETE
sălăşuiesc într-adevăr şi în gâtlejul păsărilor. Ce a făcut însă omul din
aceste şapte sunete! El imită cu ele susurul adierii de primăvară, precum şi
urletul vântului de noapte şi furtuna ce încovoaie pădurile. El iubeşte,
mustră, se tânguie, se zbuciumă, se înfurie, se cutremură, blestemă, râde,
cântă contopindu-se cu îngerescul aleluia ca şi cu mugetul înăbuşit al harfelor
morţii dezbinate de tunet ─ şi TOATE
ACESTEA DOAR ÎN ŞAPTE SUNETE!” (C. F. D. Schubart, 1983)
💛 VOCAŢIA:
„Rămâi întru chemarea ta, şi petrece întru ea, şi
îmbătrâneşte la lucrul tău.” (Septuaginta) „Cel care-i chemat să realizeze lucruri mari
într-un anumit domeniu simte aceasta în chip tainic înlăuntrul său, încă din
tinereţe, şi îşi îndreaptă activitatea într-acolo, ca albinele la clădirea
stupului lor.” (Schopenhauer)
💛 VIRTUOZITATE: Iscusinţă, măiestrie manifestată într-un anumit domeniu. Însuşirea de a fi virtuos în tehnica executării unei bucăţi
mzicale.
💛 „Muzica
vocală a precedat-o cu mult pe cea instrumentală, căci la vârsta copilăriei
speciei umane, explorarea obiectelor producătoare de sunete ar fi fost încă
dificilă.
Cântul,
în schimb, e atât de firesc şi ţăşneşte atât de liber şi nemeştelugit din
inimile noastre, încât orice stare afectivă, fie voioşie sau dulce melancolie,
fie orice imbold al pasiunilor, deschide cu uşurinţă buzele noastre spre cânt.
Cu siguranţă deci şi prima pereche de oameni a cântat. Urmaşii lor au perpetuat
ecoul acestor prime voci şi abia după multe secole i-a fost dat unui Jubal să
pună bazele pentru născocirea muzicii instrumentale. (C. F. D. Schubart – „Istorie schiţată a
muzicii”)
💛 MUZICA DE SAT de LUCEBERT
Umbra mea gâfâie
lângă zidul
verde ce respiră-n preajmă
un baros bate surd în depărtare
lângă-o tamburină de păsări
cristalină. În fierărie
cuptoarele se iau la-ntrecere cu vitele
pretutindeni în juru-mi tictacul pendulelor.
LUCEBERT- Olanda
Traducere de Ion CARAION
💛 Muzicològ –
"Specialist în muzicologie."
💛 Muzicologie –
"Ştiinţă care studiază istoria şi teoria muzicii, cultura muzicală a
popoarelor etc"
💛 „Cel care cântă îți alungă suferințele. (Miguel de Cervantes Saavedra)
💛 „Toţi oamenii se nasc cu predispoziţii
pentru cânt, numai că această predispoziţie e, în mod obişnuit, mai
mult sau mai puţin cultivată. Doar unele infirmităţi ale organelor vocale
sau o educaţie cu totul nemuzicală împiedică la cei mai mulţi dezvoltarea
acestei aptitudini înnăscute.” (C. F. D.
Schubart – „Istorie schiţată a muzicii”)
💛 „Arta sunetelor e veche de când
lumea. Omul ar putea fi denumit fiinţă
cântătoare,
tot aşa precum, după Aristotel, e denumit fiinţă
vorbitoare.” (C. F. D. Schubart)
💛
„Ar fi naiv şi
împotriva măreţiei firii omeneşti, dacă am accepta presupunerea unor vechi
istorici ai muzicii, potrivit căreia omul ar fi învăţat să cânte de la păsări,
iar muzica ar fi o artă imitativă.” (C. F. D. Schubart)
👉 MUZICA şi Ludwing van Beethoven
💛 Ludwing
van Beethoven (1770-1827)- una dintre cele mai strălucite personalităţi
creatoare ale tuturor timpurilor.
💛 "Sonata
lunii",
una dintre cele mai mari compoziții pentru pian ale lui Beethoven, nu a fost
cunoscută de autorul său sub acest nume. El i-a spus, simplu, Sonata pentru
pian, no 14. În 1832, la cinci ani după moartea compozitorului, poetul german
Ludwig Rellstab a spus că primele măsuri sună ca lumina lunii strălucind peste
lacul Lucerna și expresia a devenit celebră, consfințind și cel de-al doilea
botez al compoziției.
💛 Beethoven
era un admirator al Revoluției franceze, așa că a dedicat cea de-a treia
simfonie lui Napoleon Bonaparte... asta până când Napoleon s-a proclamat
împărat. Muzicianul a avut atunci o criză de furie, a rupt prima pagină din
manuscrisul său și a șters numele lui Napoleon.
💛
Simfonia no. 9, cu partea corală de
la final, Missa Solemnis, cvartele de coarde și marile sale compoziții pentru
pian, inclusiv sonate și variațiunile Diabelli se numără printre capodoperele
acestei perioade. Cea de-a noua simfonie este numită "corală", dar
corul intervine doar în partea finală. Însă ideea de a utiliza interpreți
vocali în cadrul unei simfonii era revoluționară pe timpul lui Beethoven și a
impresionat profund pe toată lumea. Fragmentul "Odă bucuriei", care
apare în partea finală, este inspirată de versurile poetului german Friedrich
Schiller. Compoziția instrumentală (nu și textul) a lui Beethoven a fost
adoptată ca imn al Consiliului Europei în 1972, azi fiind imnul Uniunii
Europene.
💛 În testamentul său, Beethoven scria:
„...vă declar pe amândoi (pe fraţii săi – n.n.) moştenitorii
micii mele averi.
Împărţiţi-o cinstit, trăiţi în pace şi ajutaţi-vă unul pe altul. Neplăcerile pe
care mi le-aţi făcut şi pe care le ştiţi, vi le-am iertat de mult.
Vă doresc o viaţă mai bună, mai puţin împovărată de griji ca a mea.
Insuflaţi copiilor voştri virtutea. Nu banii, ci numai virtutea poate face
un om fericit.
Vă vorbesc din experienţă. Ea m-a ajutat la nevoie. Numai ei şi artei
mele le sunt dator că nu mi-am curmat firul vieţii.
💛
„Beethoven
va fi egalat poate dar, sigur, el n-a întrecut precipitarea melodică a muzicii
populare româneşti.” (Dimitrie Cuclin)
👉 CÂTEVA CITATE… MUZICALE
💛 "
Regatul de muzica e un infinit în care compozitorul e mintea e rătăcind,
căutându-şi materiale, felul lui de a alege şi conturarea. Si asta e cea mai importantă
componentă a toate-compozitor individuale, mintea şi inima cu ceva să-ţi spun
ceva, sa comunicam prin intermediul acestui vast limbaj matematic. .." Leonard Bernstein
💛
„Pianul vă place? Slavă
Domnului! Dacă însă nu vă place, să mă bateţi dacă vreţi, dar să nu vreţi!” (Frederic Chopen către mica Thereze –
Muzica unei vieți)
💛
„FRUMOSUL MUZICAL reprezintă o creaţie
subiectivă a omului; pentru muzică nu există nici un model în natură care să
poată fi imitat şi idealizat.” (C.
Dumitrescu- Iaşi)
💛
„Muzica
trebuie să aducă foc în inimile bărbaţilor şi lacrimi în ochii doamnelor; Mă
simt cuprins de muzică. Muzica este în mine." Wolfgang
Amadeus Mozart
💛
“Arta nu-i ceva în sine ca să
aibă drepturi sau datorii. Arta este ce faci mata din senzaţiile care te mişcă.
Arta rămâne în om. Orice om poate să treacă de la valorile pe care le-ating
senzaţii de orice natură ar fi la transcenderea senzaţiilor. SERGIU
CELIBIDACHE
💛
“Dacă nu ştii cum plânge o
vioară, n-ai să afli niciodată cum ninge o inimă.” ( Vasile Sevastre Ghican)
💛 "Muzica
e o lege morală. Dă suflet Universului, aripi minții, zbor imaginației și
farmec vieții întregi." Platon
💛 Muzica după cum simt
Trebuie sa fie în primul rand melancolica,
Și în al doilea, intelectuala! M Ravel
💛
„Muzica
exprimă ceea ce nu poate fi spus, dar nici trecut sub tăcere." Victor Hugo
💛 "
Muzica ne învaţă cel mai important lucru care există: ascultă." Vasile Conta
💛
„Muzica poate face dintr-un suflet răvăşit o catedrală.” Vasile
Ghica
💛 "Aud
vibrând vocea ta in toate zgomotele lumii.." Paul Eluard
💛 ''Muzica
este calea strălucitoare pe care poetul călătoreşte pentru a aduce cântecul său
lumii.'' Lotte Lehmann
💛
"Muzica
e arhitectură lichidă, iar arhitectura e muzică înghețată." - Johann Wolfgang von Goethe
👉 CÂTE CEVA DESPRE
INSTRUMENTELE MUZICALE:
💙
„Fluierul sau flautul ciobănesc şi lira
se numără, pe drept cuvânt, datorită construcţiei lor simple, printre primele
instrumente inventate, iar dacă în sfânta scriptură se zice că Jubal ar fi
părintele cântăreţilor din fluier şi vioară, cu siguranţă nu putea fi vorba
decât de flautul ciobănesc şi de liră şi în nici un caz de vioara noastră de
azi!”
💙
Despre orgă
Orga ocupă primul loc în rândul instrumentelor
muzicale. Această grandioasă invenţie a spiritului omenesc a evoluat treptat,
vreme de multe secole, spre desăvârşita ei splendoare actuală. Germanilor le
revine cea mai mare contribuţie la perfecţionarea acesteia.
Acest instrument sublim a cunoscut diferite trepte de dezvoltare. De la patru
registre, s-a ajuns la şaizeci şi patru, uneori chiar şi la mai multe registre. Unele
mecanisme mari le au dublate, şi produc în acest caz un efect uluitor. Există
orgi cu un singur manual, unele cu două, altele cu trei manuale. Fluierele
acţionate prin intermediul registrelor primesc suflu şi viaţă de la o suflerie
(foale). Ele sunt confecţionate, parte din staniu, parte din lemn, uneori şi
din argint.
Cele mai importante registre sunt: principalul, cvinta, octava,
cvintatonul, anciile batante (sunet dur), anciile libere (sunet dulce),
sesquialtera, diversele mixturi, registrul flautelor, precum şi diversele
imitaţii ale tuturor instrumentelor: a trompetei,
a cornului, a violei, a viorii, a tobelor, a timpanelor, a cântului
păsărilor şi, în sfârşit a ecoului şi a vocii omeneşti. Acesta din urmă produce
cel mai impresionant efect, dacă e mânuit de către un maestrusensibil.
Cele mai bune orgi din Europa se găsesc la Roma, Florenţa, Londra,
Anvers, Salzburg, Mannheim, Berlin, Frankfurt.
(C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
💙 Despre clavecin sau pian
În zilele noastre,
pianul este cel mai răspândit dintre instrumente. În timp ce în secolul al
XIX-lea şi în prima jumătate a sec. al XX-lea, abia putea fi găsit un singur
pianist pe o rază de mai multe provincii, azi toată lumea clămpăne, zdrăngăne
şi cântă, atât nobilul cât şi omul de rând, atât neândemânaticul cât şi
maestrul, femei, bărbaţi, băieţi şi fete. Pianul a devenit unul dintre
articolele cele mai importante ale educaţiei moderne. Acestui entuziasm general
îi datorează acest instrument marile perfecţiuni ce i s-au adus în ultima
vreme.
Să diferenţiem între ele diferitele tipuri ale acestui instrument:
I. Clavecinul are formă foarte simplă, o siluietă clar conturată. Coardele
clavecinului sunt puse în vibraţie cu ajutorul unor pene de corb sau a unor
plăcuţe de aur, ceea ce este mai bine, dar mult mai costisitor.
II. Forte-piano, este o invenţie a germanilor primul fiind Silbermann.
III. Clavicordul
IV. Pantalonul este un forte-piano pitic.
V. Armonica inventat de Franklin. Germanii au perfecţionat acest
instrument care constă din plăci sau clopote de sticlă acordate în ordinea
ascendentă a scării muzicale.
VI. Melodica. Această mare invenţie a lui Stain are toate calităţile
care îi lipsesc clavecinului. Posibilitatea realizării nuanţelor intermediare,
a contopirii dintre sunete, datorită unor arcuri cu care sunt prevăzute
tastele, îi conferă, într-un cuvânt, acele calităţi care fac din acest
instrument sclavul interpreţilor, fără ca interpretul să devină vreodată
sclavul instrumentului. Degetul artistului domină ca un sceptru. Claviatura
acestui instrumente prevăzută cu un arc de oţel care îi permite să răspundă la
cea mai uşoară atingere.
Au mai fost construite şi alte variante mai puţin apreciate de
adevăraţii cunoscători.
(C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
💙 Despre instrumentele de suflat
„După
instrumentele, pe care omul le acţionează cu multiplele sale posibilităţi prin
frecare sau lovire, urmează acelea cărora el le dă viaţă prin suflul său.
Acestea mi se par mai vechi decât cele dintâi, căci ideea de a fluiera i-a dat
prin cap omului evident înaintea celei de a freca.
Se ştie din istorie, că anticii au dus
foarte departe iscusinţa lor de a fluiera, cu buzele ţuguiate şi limba
înjumătăţită, dintr-unul sau două degete, alte ori din frunză de nuc, şi că
acesta a fost punctul de plecare pentru născocirea tuturor instrumentelor de
suflat.
După mărturiile tuturor naşiunilor, primul
instrument de acest fel a fost cornul văcarului, iar ideea simplă a unui
oarecare paznic de vite, de undeva din lume, a stat la baza tuturor acelor
instrumente de suflat, care ne mai farmecă şi azi.”
„Prin cea mai firească asamblare, s-a ajuns la
„syrinx” sau fluierul cu şapte tuburi lipite cu ceară, despre care
poeţii antici, şi mai cu seamă poeţii de poezii pastorale şi de idile, vorbesc
pretutindeni cu înflăcărare. Cavalul, fluierul de os, flageoletul nu sunt
nicidecum „fluiere străvechi”, căci prin scobirea găurilor în aşa fel,
încât să se obţinăanumite sunete, sunt necesare multe cunoştinţe. În schimb,
fluierul de trestie suflat cu buzele printr-un orificiu lateral, degetul
arătător al măinii drepte servind drept ventil, este cu siguranţă mai vechi
chiar şi de cât syrinxul. Urmele despre acest fluier se găsesc în cele mai
vechi scrieri.”
Trompeta
Se pare
că trompeta, acest instrument războinic prin excelenţă, a fost cunoscută de
toate popoarele antichităţii, diferind doar ca formă.
Evreii
aveau trompete curbate şi drepte, dintre care una ar fi sunat atât de puternic,
încât un singur trompetist putea chema la luptă o armată de douăzeci de mii de
oameni.
Toate
trompetele perşilor şi mezilor erau curbate.
Cele
greceşti erau drepte şi se numeau „salpinx”.
Romanii
au cunoscut trompeta prin cartaginezi şi au introdus-o din acel moment pentru totdeauna în armatele
lor.
Germanii
care au învăţat să prelucreze metalul, ceva mai târziu foloseau trompete
împletite din scoarţă de copac sau cioplite cu multă trudă din piatră, multe
dintre acestea pot fi văzute expuse în galerii de artă.
Datorită
sunetului ei puternic și yguduitor, caracterul trompetei e, o știe oricine,
eroic, propriu îndemnului la luptă și chotului de bucurie.
A sufla
la trompetă este extrem de dificil și s-ar părea că presupune lobi pumonari
aproape de oţel. Limba, cu toate vibraţiile ei, simple, duble, triple,
cvadruple, trebuie să acţioneze cu multă precizie asupra instrumentului.
Un trompetist
din Dresda a avut ideea de a prevedea trompeta cu clape, dar sunetul specific
trompetei a dispărut baproape cu desăvârşire. Această invenţie a fost respinsă.
Alte
instrumente de suflat mai sunt: cornul, trombonul, cornetul, oboiul,
clarinetul, cornul englez, flautul, flaute doulce, micul flageolet, flautul
traversier, fluierul traversier, cavalul, fagotul.”
(C. F. D.
Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
💙 VIOARA
·
Acest instrument constituie una dintre cele mai mari invenţii în muzică.
Ea e cu atât mai minunată, cu cât e mai simplă. Istoria viorii se pierde în
negura antichităţii. Instrumentul pe care Luther îl traduce prin cuvântul Geige
(vioară) nu a fost de fapt o vioară, ci o liră. Hylin a grecilor nu a fost nici
ea o vioară, ci, după cum se vede din reproducerile de pe „geme” şi „monede”,
indiscutabil, un heptacord sau o liră. Totuşi nu încape îndoială că vioara se
trage din liră şi este, după toate probabilităţile, invenţia spaniolilor. Istoricii
acestei naţiuni sunt primii care menţionează vioara aşa cum o cunoaştem azi şi
definesc astfel acest instrument:
„Noi am
avut ideea că întindem intestine de oaie pe o liră, ghitară sau violină, cum
este ea denumită astăzi şi să-i smulgem, cu ajutorul unei cozi de cal
impregnate cu răşină, sunete magice.” (Muratori)
·
Cele mai bune viori din lume sunt cele construite de Stein, viorile
„cremoneze”, apoi viorile vieneze, pragheze, nűrnbergheze şi cele műncheneze.
Vioara, acest instrument minunat cunoaşte multiple ramificaţii: viola,
violoncelul,violonele, viola di gamba, viol d'amour, baritonul, lira, harfa,
lăuta, mandolina, şi ţitera sau chitara.
· 💙
VIOARA…
în versuri:
Ești
singura vioară
de Zaharia
Stancu
Eşti singura vioară pe care-aş vrea să cânt,
Eşti singurul izvor la care-aş vrea s-adăp
Şi setea mea şi setea acestui vast pământ
În care într-o zi va trebui să-ncăp.
Eşti singura-nflorire pe cerul larg şi gol,
Şi glasul tău e-acela pe care-l tot aud.
Ai mâinile asemeni zăpezii de la pol,
Ai părul tumultos, ca mările din sud.
Alte instrumente: timpamnul, toba,
drâmba.
💙
ŞI.. O BALADĂ:
·
Baladă irlandeză
antică
de Dipinto di An He
Găseşte
timp pentru a reflecta,
E
sursa forţei.
Găseşte
timp pentru a juca,
E
secretul tinereţii.
Găseşte
timp pentru a citi,
E
baza cunoaşterii.
Găseşte-ţi
timp să fii drăguţ.
E
calea fericirii.
Găseşte-ţi
timp să visezi,
Este
calea care duce la stele.
Găseşte-ţi
timp pentru iubire,
E
adevărata bucurie a vieţii.
Găseşte-ţi
timp să fii fericit,
E muzica sufletului.
👉
MUZICIENI CELEBRI:
💚 GEORGE ENESCU
„De
Moldova mă simt legat prin toate fibrele mele. Legătura mea cu cerul şi
apele Moldovei nimic nu o poate desface. Pământul natal, cu tot ce e pe
el, îl purtăm toată viaţa în noi şi e prezent în cântec, în poemă, îm piatra
sculptată, în pânza pictată, ca şi în faptă. Fără el am fi searbezi.”
George Enescu ─ s-a născut la 19 august 1881, Botoşani,
moare la Paris la 3 spre 4 mai 1955.
Născut
în această zi, în 1881: cel mai mare mentor al lui Yehudi Menuhin, George Enescu. " totul despre
el mi-a confirmat fantezia mea personală de un violonist romantic... mi-a dat
abilitatea de a transforma fiecare notă într-un mesaj de viaţă." 12 august
*
Raritate. George Enescu vorbind despre originea latină a unor ritmuri regăsite
în muzica noastră populară și ilustrarea muzicală a celor rostite prin
interpretarea la pian, vocală (prin îngânare) și prin fluierat a două arii
naționale (cum se spunea acum mai bine de un secol) – o horă și o bătută.
Fragment inedit din interviurile realizate în 1952 de Bernard Gavoty pentru
Radio France.
*
Și, în final, totul se încheie maiestuos cu renumita Ciocârlie, o piesă
concertantă, de mare virtuozitate, definitivată de naistul Angheluș Dinicu
(1838-1905) – bunicul lui Grigoraș Dinicu – care, în interpretarea sa și a
violonistului Sava Pădureanu (1848-1918), a făcut senzație la Expoziția Universală
de la Paris din 1889, astfel că cei doi lăutari și tarafurile lor au câștigat
medalia de aur la concursul internațional de lăutari organizat în cadrul
Expoziției.
"Era
o minune Ciocârlia asta și era una din cele mai prețioase nestemate ale
repertoriului lăutăresc. O pusese pe note Angheluș Dinicu, pentru Expoziția de
la Paris, și o publicase editorul Leopold Stern, dar ea nu părea să fie o
compoziție originală, ci mai curând prelucrarea și îmbogățirea unor încercări
mai vechi." – George Sbârcea
💚 YEHUDI MENUHIN.
Născut în această zi: Yehudi Menuhin. " nu pot decât să mă
gândesc la muzică ca la ceva inerent în fiecare fiinţă umană un drept din naştere.
Muzica coordonează mintea, corpul şi spiritul. " 22 aprilie În această zi, în
1999, Yehudi Menuhin a murit la vârsta de 82. De ani, având în vedere cât de
fără efort legenda vioară ar putea trece de la o ave Maria la un zbor cu
degetul mare al bumblebee.
„Poţi să vezi sufletul unui artist
scris pe o pagină de muzică de foaie?” Yehudi Menuhin
"
Noblețea, demnitatea şi armonia muzicii lui Bach [sunt] calităţile care în
percepţia mea şi-au exprimat valabilitatea universală." Yehudi Menuhin
💚 FREDERIC CHOPEN
Schiță
de portret dedicată lui Frederic Chopen: „Neprevăzutul,
originalitatea, pateticul, dar mai ales o iratibilitate nervoasă care, singura,
conduce la sublim, sunt elementele unui talent pe care nu poţi să-l înţelegi
fără să nu fii entuziasmat de el.” (Din
Memoriile baronulu Tremont – violonist
1799- 1852)
Aubert
a spus:
–„Domnule
Chopen, dvs. mă răpiţi din această lume cu pianul”
Într-adevăr nu mai este un pian care se aude, este o suită de gânduri noi,
emoţionante, adesea melancolice, câte o dată teribile şi pentru a le reda, sub
degetele sale, pianul suferă mii de transformări, de la fineţea tuşeului care
nu poate fi comparată decât cu o pânză de păianjen şi până la efectele unei
colosale forţe dezlănţuite.” (Aubert)
💚 PIOTR ILICI CEAIKOVSKI (1840-1893)
compozitor romantic rus si dirijor.Este cel mai cunoscut compozitor rus al tuturor timpurilor. Muzica sa are un
mare succes la public, datorita melodicității
armonioase, al armoniilor impresionante si al orchestrației colorate si
pitorești. A compus 7 simfonii, 3
concerte pentru pian, 1 concert pentru vioara, 3 balete ( Frumoasa din pădurea
adormita-1889 Lacul lebedelor- 1892 si Spărgătorul de nuci-1892), 5 opere
muzicale ( Evghenii Oneghin, Dama de pica, Mazeppa, Iolanta si Fecioara din
Orleans), 4 cvartete de coarde, serenade pentru coarde, uverturi ( Romei si
Julieta, uvertura festiva 1812 si Hamlet) si frumosul ,,Capriciu italian,,
(1880) .
Este considerat principalul exponent al simfonismului romantic rus inpirindu-se
din folclorul tradițional rus. A reuși sa ridice baletul la rang de muzica
simfonica si a exercitat o puternica influenta asupra unor compozitori precum
Aram Haciaturian, Igor Stravinski, Dmitri Sostakovici si chiar asupra
compozitorului romantic austriac Gustav Mahler.
💚 BACH.JOHANN SEBASTIAN BACH
Bach.Johann Sebastian Bach (n.
Eisenach — d. 28 iulie 1750, Leipzig) a fost un compozitor german şi organist
din perioada barocă, considerat în mod unanim ca unul din cei mai mari
muzicieni ai lumii. Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea
intelectuală, stăpânirea mijloacelor tehnice şi expresive, pentru frumuseţea
artistică
💃 DESPRE DANS
💞 "Succesiunea de mişcări ritmice executate în tactul unei melodii,
una dintre formele artei."Acesta este DANSUL
💞 "Pentru un compromis, ca şi la tango, e nevoie de doi." aforism de Dorel
Scho
💞
„Dansul este un poem în care fiecare mişcare este un cuvânt
de la un suflet către alt suflet. Dansul
este de fapt îmbrățișarea lor.”(Leonard
Cohen
💃 CÂTEVA DANSURI CELEBRE:
💞 MENUETUL - Dans
francez, este parcă, potrivit spiritului naţiunii franceze, o delicată
reverenţă înveşmântată artistic, totdeauna în măsura de trei a patra. „ (C. F. D.
Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
Compunerea
unor asemenea dansuri nu prezintă dificultăţi.Ele pot fi scrise cu sau fără
trio, şi conţin şaisprezece sau mai multe măsuri. Inflexiunile modulatorii mai
dificile sunt prea greoaie pentru acest dans. Potrivit modei actuale, triourile
se compun în tonalităţi foarte contrastante, de dragul variaţiei, dar efectul
nu e cel scontat. Şi în acest caz, simplitatea face minuni.”
·
💞
„DANSUL
MAGHIAR are multe caracteristici cu
totul particulare. Haidamacii au chiar unele melodii originale, care seamănă
foarte mult cu dansurile ţiganilor. Dansul maghiar se desfăşoară totdeauna în
măsura de două a patra, într-o mişcare mai curând lentă decât rapidă, iar
inflexiunile ondulatorii sunt cam bizare. Nu îi lipsesc însă nici unele
particularităţi baroce. Acest dans ar merita din plin să fie introdus în
teatru.”
(C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
·
💞
„DANSUL
POLONEZ, cu caracterul său grav şi cu elegantele siluiete ale
dansatorilor, se pare că nu are egal (dansurile de pantomimă atât de lăudate de
Forster şi de Gluck nu sunt încă cunoscute la noi) el se desfăşoară în măsura
de două a patra, mai frecvent în cea de trei a patra, într-o mişcare cât se
poate de lentă. Dansurile poloneze compuse chiar în ţara de baştină le întrec
cu mult pe toate celelalte.”
(C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii
universale”)
·
💞
„DANSUL ENGLEZ are
un pronunţat caracter de dans de societate. Frumuseţea lui constă dintr-o
încântătoare împletitură coregrafică şi dintr-o uşoară şi plăcută elevaţie.
Măsura e totdeauna cea două a patra. Ele sunt cunoscute în întreaga Europă.”
(C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii universale”)
·
💞
„DANSUL
OLANDEZ pare să fie o creaţie a marinarilor. Plin de neastâmpăr ca apa
ţâşnitoare, măsurile alternează între ele într-o mişcare lentă sau rapidă, iar
melodiile sunt neobişnuit de plăcute. Compunerea acestor dansuri este mai
dificilă, de aceea foarte puţine dintre ele sunt bune.” (C. F. D. Schubart – „O
istorie a muzicii universale”)
·
💞 DANSUL
GERMAN sau VALSUL, denumit cândva schleifer, astăzi şi ländler, poate fi strâns
sau extins. Cel dintâi este un dans foarte scandalos, care nu face cinste
seriozităţii germane. El se desfăşoară totdeauna în măsura de două a patra.
Schleifer-ul
extins este în schimb un dans tumultos, rostogolindu-se în cercuri mari el
poate fi dansat solo sau în colectiv. E compus în măsura de trei a opta sau
trei a patra, cu sau fără trio.
Nici un dans nu
are o elevaţie mai puternică decât
dansul german. Fiecare măsură trebuie foarte riguros marcată, iar
mişcarea nu trebuie să fie niciodată prea vioaie, dar nici prea lentă. În
primul caz, el provoacă ameţeli, iar în al doilea, se depărtează de adevărata
sa natură.
💞 Germanii mai au
unele dansuri foarte originale: Kiefertanz, Bűttnertans,(dansul pinilor sau
dansul dogarilor), Şapte salturi.” (C. F. D. Schubart – „O istorie a muzicii
universale”)
💞 În alunecarea valsului, conştiinţele se purifică prin
tragice experienţe personale, „dragostea ca şi valsul cerându-ţi să te smulgi
de la pământ, să te laşi pradă ritmului obsedant...” (Mihail Drumeş „Invitaţia la vals”)
💃 Şi… o balerină:
BALERINA SUFLETELOR de Anna Panovici
-Balerinele nu plâng!
-Dar ce fac?
-Dansează!
-Şi lacrimile lor dansează.
-Poetele plâng?
-Da... Mereu...
-De ce?
-Ca să poată scrie...
-Şi eu plâng, ca să pot dansa"
Atât de uşoară,
încât ai impresia
că dacă ai sufla cu iubire
s-ar ridica spre nori...
Atât de realistă
încât nu îşi permite
să se desprindă de pământ...
Se dedică ochilor noştri
care mereu uită
că ea poartă pe umeri
greutatea frumuseţii.
Puternică în vârfuri de picioare,
dar suflet fragil-
poti modela din ea
orice cântec...
O balerină fericită,
are nevoie doar de un balerin
care are puterea să-i ducă în palme
iubirea....
Balerina sufletului meu...
Atât de uşoară,
încât ai impresia
că dacă ai sufla cu iubire
s-ar ridica spre nori...
de Anna Panovici din "Sfârşit de
Autograf"
Pictură de HENRI MATISSE
GEORGE ENESCU
Pictură: Valeri Kot 1958
.jpg)
